Adio-ți spun iubite..

Câteva ultime vorbe, și sper să le-nțelegi.

Apoi, tăcerea fără limite se va așterne între noi.

A fost... un vis frumos

Speranțe în mai bine, pentru tine, pentru mine.

Pentru noi doi. Am sperat....

Am sperat în tot acest timp

Să fim doi, așa cum visam.

Dar pe-nserat, vântul mi-a bătut în geam

Și mi-a șoptit... s-a sfârșit.

Cumplit...

Ne-am amăgit fără rost

Am clădit vise pe-un nisip spălat de valuri.`

Tu, prins în ghearele trecutului

Îmi spuneai continuu că vrei

Să ajungi la mal să vezi întinsul vieții,

Minunile ei.

Am uitat în momentul ăla că trăiesc

Așa că, am sărit în valuri și

Ți-am întins o mână să te salvez.

Însă ai refuzat-o.

Nori negrii de furtună

S-au adunat peste marea vieții deasupra noastră

Separandu-ne pentru totdeauna.

Pe tine, valurile agitate ale mării

Te-au tras la fund înecându-te în tristețe

Și îngropându-ți visele adânc

În nisipul de pe fundul mării.

Acum, mai ești doar un cadavru

Ce plutește în derivă prin apele vieții.

Pe mine, valurile m-au izbit de stâncile durerii.

Inima mea, și așa fragilă, a încetat să mai bată.

Acum, mai sunt doar o fantomă

Ce bântuie fără odihnă pe un mal de mare.

Tragic sfârșit pentru două suflete ce s-au iubit

Sau, poate doar s-au mințit.

Cine mai știe.

Oricum acum, nimic nu mai are rost

Resuscitarile sunt de prisos.

Pe morți nu-i mai poți învia

Îi poți doar îngropa

Sub lespezi grele de piatră pe care scrie " uitare "

Doare, chiar doare când le privești

Și-asculți, în aer, cum se povestesc povești

Despre vise, nescrise pe colile vieții noastre.

Însă timpul, el va avea grijă de toate.

Va umple pietrele de mușchi, ștergând scrisul,

Va împrăștia poveștile din aer

Și totul va fi dat uitării.

Știi, uneori, în nopțile târzii, lumea

Va mai putea vedea uneori pe străzi paralele

Două umbre: tu, o formă translucidă eu, o ceaţă insipdă,

Căutând fără-ncetare realul, ce nu mai poate fi găsit.

Uneori, în frânturi de clipe, te voi putea zări.

Urmele tale, vor lăsa semne în praful străzilor pustii,

A două zi, lumea va putea povesti

Despre cele două stafii.

Ce au visat cândva....copilării...

Vise în doi...vise ce au rămas pustii.

04 Aprilie 2014.

Mona