Sarut….

Sarut incet, ploaia de stele

Ce cade tacuta peste pleoapele mele.

Si m-arunca pas cu pas in vise

Unde te-astept, cu bratele deschise.

Sarut incet, vantul ce adie usor

Si poarta pe-alui aripi al meu dor.

Si gandul meu ce zboara spre tine,

Visez ca de mana amandoi ne vom tine

Sarut valul marii ce se zbate-nspumat

Si sopteste al meu dor neincetat.

Si poarta tacut si incet catre tine,

Sufletu-mi chinuit si plin de suspine

Sarut cerul senin de primavara,

Si florile ce infloresc intaia oara.

Imi dau speranta ca exista un nou inceput.

Mult mai frumos decat al meu trecut.

Sarut mugurii copacilor ce stau in floare,

Ce se deschid sub razele de soare.

Privesc, ii vad, astept sa imi zambeasca,

Si umbra de tristete, din ochi sa-mi risipeasca.

Sarut pasarile, ce zboara spre orizonturi deschise,

Fara porti ferecate cu lanturi si lacate-nchise,

Si sper sa-mi dea speranta ca-ntr-o zi,

Cu drag, pasi-mi spre tine, imi vor calauzi.

Dar pan-atunci, nu imi ramane decat sa visez,

Ca iti sarut buzele, fruntea si ochii tai limpezi,

Visez...si ma trezesc in negura ce ma-nconjoara,

Tacuta, pustie, suferinda...si fara tine...iara...