Ce este poezia?

Un univers mirific, o lume de visare,

Suflete revoltate..

Cer, stele căzătoare

Nori albi pufoşi, soare, mare

Suflete curate, mistuite de aprig dor

Speranţe ce mor.

Univers paralel, în care ades mă pierd

Şi cred....

Păşesc agale pe străzile versurilor

Stau la taifas pe banca rimelor

Cu sufletul

Îi spun ce simt, îmi spune ce simte

În depărtare, ecoul ne minte

Pe ritmul unui vers cuminte

Apoi...

Îmi iau sufletul şi păşesc agale

Printre litere ce îmi răsar în cale

Se ivesc, mai dispar,

La un pas iar apar

Şi-amesteca-n cuvinte

Aprige simţăminte.

Merg mai departe pe alei

Însoţită de umbre- idei

Despre iubire şi trădare

Pasiuni arzătoare

Ajung la lacul cu apa cristalină.

În care, bancuri de pesti-litere,

Inoata lin în rimă.

Unităţi ritmice, metrice,

Unind petice

Formând cuvinte.

Din cuvinte vers

Din vers, poezie.

Şi curge lin prin univers.

Un alt univers, ce poate fi-nţeles

Doar de acei ce pot citi,

Cu ochii inimii.

O tristă sau vesela-armonie

Numită « poezie »

27. Aprilie 2013