Singurătate

Tăceri depline...

Lacrimi, suspine...

În camera goală,

Singurătatea-i ușoară,

Izolarea tăce,

Și nu îmi dă pace.

Inima bate,

Și se răzbate,

Suferă-n tăcere

Sau țipă de durere?

Nimeni n-o aude.

Lacrimile-s ude.

Și curg în tăcere

Pline de durere,

De singurătate.

Suflet trist în noapte,

Nimeni nu te știe,

Și nici n-o să vie,

Sufletu-ți aline,

Șteargă-ți lacrimi fine,

Grea singurătate,

S-alunge în noapte.

Nori s-adună iară,

Tot în prag de seară,

Sufletu-nconjoară,

Ochii îi uscară.

Lacrimi nu mai sunt,

Au pierit în vânt,

Și până în zori...

Suflet drag...tu mori...



Mona.

January 17, 2014 at 5:57pm