Ce poate fi mai drag pe-această lume,
Decât,să-ți ți în brațe ai tăi prunci,
Veniți pe lume,simpli, fără nume,
Omule,cum poți la ghenă să-i arunci ?
Nu cer intrarea-n lumea asta crudă,
Nasterea lor, este-o alegere ce tu o faci,
Deschide-ți brațele și lasă-i să-ți surâdă
Îndrumă răbdător doar, pasul lui stângaci.
Poți oare compara, acea iubire sfântă,
Cu orice altă dragoste, de pe pământ?
Acea iubire caldă, sinceră, profundă,
Nu! Restul, sunt numai frunze-n vânt!
Ce-avere poate fi, mai mare-n astă viată,
Și mai depreț pe lume, decât ai tăi copii,
Mânuțalor stângace, șterg lacrimă de gheață,
Și-ți înconjoară trupul, numai cu bucurii.
Merită să le-oferi,tot ce-i frumos, ce-i bun,
Căldură,dăruire, iubire și-ndrumare
Toiag
ți-or fi, când tu vei fi străbun,
Nicicând nu te-or lăsa, în neagră-abandonare.
În fața voastră, eu, astăzi fruntea-mi plec,
Și mulțumesc acum, că sunteți lângă mine,
Alăturea de voi, peste necazuri trec,
Și numai împreună, vom merge spre mai bine.
Voi, sunteți ai mei îngeri, un țel de căpătâi,
Și viața mea, destinul, vouă vă aparține,
Pe veci în al meu suflet,veți fi pe locu-ntâi,
Nu va conta nicicând, de-mi va fi rău sau bine....
Mona.
Nicicând nu te-or lăsa, în neagră-abandonare.
În fața voastră, eu, astăzi fruntea-mi plec,
Și mulțumesc acum, că sunteți lângă mine,
Alăturea de voi, peste necazuri trec,
Și numai împreună, vom merge spre mai bine.
Voi, sunteți ai mei îngeri, un țel de căpătâi,
Și viața mea, destinul, vouă vă aparține,
Pe veci în al meu suflet,veți fi pe locu-ntâi,
Nu va conta nicicând, de-mi va fi rău sau bine....
Mona.
December
18, 2013 at 1:50pm
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu