Vai mandra tara mea!

As vrea sa tip, dar vocea-mi este muta,
Si numai furia-mi din suflet mai razbate,
Cand vad, azi, fruntea tarii,care-i sluta,
Si prin ograzi, cum astazi, vantul bate.

Ma doare cand vad lumea, de-acum imbatranita,
Ce mai apare rar, sporadic, pe la porti,
Doar sa priveasca-n zare, cu lacrima-npietrita,
Oftand, plangand de dorul, dragilor nepoti.

Tot tineretul astazi, in lumea-ntreaga pleaca,
Isi cauta destinul, tot pe pamant strain,
Scot bani, lucrand afara, chiar si din piatra seaca,
Pleaca cu toti oriunde, iar inapoi nu vin.

Iar cei din fruntea tarii, ce-n parlament dorm dusi,
Viseaza numai cum, averea sa-si sporeasca,
Pun biruri, taxe grele, dau vina pe matusi,
Calca si pe cadavre, doar contul sa le creasca.

Taxe cumplite pun, pe stalpi, pe fum, pe ploaie,
Si da inspre uitare, ce mandra tara-avem,
Cum alta data care, pe drum treceau greoaie,
Sub grelele recolte, dar azi, nu le mai vrem.

Se fac cu toti ca uita, stand tot in fruntea tarii,
Cum frumuseti divine, pe toti ne inconjoara,
Uita de muntii nostrii, chiar si de malul marii,
Si vind bucati din ele, pe-o mica valijoara.

Avem azi rafturi pline, putem sa si plecam,
Dar portofelu-i gol, la banci suntem datori,
Pentru un trai decent, chiar si pe morti calcam
In tara noastra suntem, doar simpli cersetori.

Ma uit cu disperare, de vlaga suntem supti,
Nu mai avem putere, nici sa tipam macar,
De vrem sa rabufnim, dam numai de corupti,
Iar daca unul tipa, o face in zadar.

Sa scot lumea in strada si sa ne revoltam,
Daca-s avea putere, acest lucru as vrea,
Sa dam toti hotii jos, 'napoi tara s-o luam,
Nicicand sa nu mai spunem: vai mandra tara mea.

January 7, 2014 at 9:46am