Tie, mama!
Te iubesc, măicuța mea,
Chiar dacă acum ești stea,
Stea ce-mi dăruiește viața,
Și-mi răsfață dimineața.
Maică sfântă, suflet blând,
M-ai crescut în râs și cânt.
M-ai crescut, m-ai făcut mare,
Tu ești raza mea de soare!
N-am să uit măicuță bună,
Cum mi-ai pus creionu-n mână,
Să fiu om, m-ai învățat,
Și cu drag m-ai educat.
Să fiu bună, să fiu blândă,
Să șterg lacrima curgândă,
Dintr-un suflet necăjit,
Și de viață obosit.
Mamă dragă, suflet bun,
Nu mai ieși astăzi in drum,
Să m-aștepți ca altă dată,
La căsuță lângă poartă.
Astăzi, doar sub clar de lună,
Mă învălui, maică bună,
Umpli golul ce-ai lăsat,
Când din lume ai plecat.
Îți promit, măicuța mea,
Steaua ta, e steau mea!
Atunci când mi-o fi mai greu,
La ea-am să mă rog mereu!
Să fie tot lângă mine,
Să ști că îmi este bine,
Că nepoatele-ți sunt mari,
Mândre-a neamului vlăstari.
Maică bună, înger blând,
Astăzi, eu adorm plângând,
Amintindu-mi cum erai,
Cum în brațe mă țineai.
Printre lacrimi și suspine,
Întind brațele spre tine,
Și te rog să-mi fi în gând,
În suflet și în cuvânt!
Să-ți simt sărutul pe față,
Mâna ta, cum mă răsfață,
Vocea ta, cum mă îndrumă,
Spre o viață cât mai bună.
Te iubesc maică, să ști,
Cât pe lume voi trăi,
Și-am să fiu om bun în viață,
Așa cum mi-ai dat povață.
Și mai vreau să ști ceva:
Înapoi dac-aș putea
Te-aș aduce maica mea!
Să mă ți iarăși de mână,
Să fi zâna mea cea bună,
Și-atunci când îmi va fi greu,
Fi te rog, îngerul meu!
March 7, 2014 at 10:19pm
Mona.
Chiar dacă acum ești stea,
Stea ce-mi dăruiește viața,
Și-mi răsfață dimineața.
Maică sfântă, suflet blând,
M-ai crescut în râs și cânt.
M-ai crescut, m-ai făcut mare,
Tu ești raza mea de soare!
N-am să uit măicuță bună,
Cum mi-ai pus creionu-n mână,
Să fiu om, m-ai învățat,
Și cu drag m-ai educat.
Să fiu bună, să fiu blândă,
Să șterg lacrima curgândă,
Dintr-un suflet necăjit,
Și de viață obosit.
Mamă dragă, suflet bun,
Nu mai ieși astăzi in drum,
Să m-aștepți ca altă dată,
La căsuță lângă poartă.
Astăzi, doar sub clar de lună,
Mă învălui, maică bună,
Umpli golul ce-ai lăsat,
Când din lume ai plecat.
Îți promit, măicuța mea,
Steaua ta, e steau mea!
Atunci când mi-o fi mai greu,
La ea-am să mă rog mereu!
Să fie tot lângă mine,
Să ști că îmi este bine,
Că nepoatele-ți sunt mari,
Mândre-a neamului vlăstari.
Maică bună, înger blând,
Astăzi, eu adorm plângând,
Amintindu-mi cum erai,
Cum în brațe mă țineai.
Printre lacrimi și suspine,
Întind brațele spre tine,
Și te rog să-mi fi în gând,
În suflet și în cuvânt!
Să-ți simt sărutul pe față,
Mâna ta, cum mă răsfață,
Vocea ta, cum mă îndrumă,
Spre o viață cât mai bună.
Te iubesc maică, să ști,
Cât pe lume voi trăi,
Și-am să fiu om bun în viață,
Așa cum mi-ai dat povață.
Și mai vreau să ști ceva:
Înapoi dac-aș putea
Te-aș aduce maica mea!
Să mă ți iarăși de mână,
Să fi zâna mea cea bună,
Și-atunci când îmi va fi greu,
Fi te rog, îngerul meu!
March 7, 2014 at 10:19pm
Mona.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu